The Bunget

Redacția Bunget vă propune să priviți aceste clădiri monumentale americane care au fost demolate pentru a face loc altor mai tinere. Fenomenul demolării clădirilor cu arhitectură impecabilă pentru a înlocuirea lor cu altele noi, cu mai multă sticlă, este comun pentru mai multe țări din lume. Europa a suferit de astfel de demolări, iar în prezent se discută mult despre reconstruirea unora. În Statele Unite fenomenul a atins nu numai clădirile mici, ca să facă loc zgârie-norilor, ci și zgârie-nori. Simbolul prosperității americane dintotdeauna a fost maniera de a construi orașe verticale. Începutul secolului al XX-lea a cunoscut o adevărată explozie de zgârie-nori în toate orașele mari din Statele Unite. Multe s-au construit, dar s-au și demolat, inclusiv zgârie-nori, simbolurile prosperității americane.  Tacoma Building a fost unul dintre primii zgârie-nori din Chicago. Inaugurat în anul 1889, acesta fusese primul proiect major realizat de firma Holabird and Roche. Clă...

Descrierea „execuției evreiești” făcută de padoveanul Andrea Gattaro în agenda sa la 24 iunie 1434. Arderea evreilor în Bavaria într-o gravură din Nürnberg. 1493 În Basel au fost prinși și executați pentru furt doi evrei germani. Aceștia au fost imediat torturați și au recunoscut fărădelegile. După ce li s-a acordat timp pentru pregătirea unei apărări, li s-a recomandat să se convertească la creștinism, ca să nu moară ca niște animale. Până la urma urmei, unul dintre aceștia a trecut la creștinism și a fost botezat. Când a venit timpul pentru execuție, ei au fos duși la primărie, unde, cum era pe atunci, li s-a zis verdictul și a fost luată decizia definitivă de execuție. Celui creștinizat i s-a tăiat capul, în timp ce evreul iudeu era spânzurat de picior, lângă un câine. Cel creștinizat a fost târât prin oraș și i s-a tăiat capul, iar cel iudeu a fost spânzurat de picior lângă un câine. Ajungând la locul execuției, creștinul a căzut în genunchi, și în acel moment, când ...

Lozowick a fost un evreu rus emigrat care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Statele Unite al Americii. Născut în anul 1892 înafara Kievului, atunci parte a Imperiului Rus, Lozowick a scăpat de pogromul  Sutimii Negre  din anii 1905 mutându-se la New York în anul 1906. El a continuat să se antreneze ca artist și a lucrat ca ilustrator până la Revoluția din octombrie anului 1917, când a trecut de partea ideilor marxiste. Acesta a contribuit frecvent la publicații periodice ca Broom și Transition . Lozowick a ajutat la fondare revistei New Masses în anul 1926. Un an mai târziu, după procesul infam al imigranților Sacco și Vanzetti, Lozowick a proiectat o copertă foarte constructivistă pentru a comemora martiriul lor. Înainte de aceasta, dânsul deja începuse o serie de litografii cu portretizarea marilor orașe industriale americane în contraste îndrăznețe. Fiecare pictură a fost numită pur și simplu după orașele pe care le prezintă: New York, Chicago, ...

„La Famille” de Luc-Olivier Merson. 1901 În anul 1900 arhitectul Georges Chedanne (1861-1940) este însărcinat să renoveze conacul familiei Watel-Dehavnin, situat pe strada Faisanderie în arondismentul XVI al Parisului. Pentru decorul scării de onoare, acesta s-a adresat la Merson, pictor decorator recunoscut pentru compozițiile sale celebre, mai cu seamă scara din Primăria Generală a Parisului (1887) sau cea din cabinetul rectorului Sorbonei (1898). După distrugerea conacului în anul 1974, trei picturi ale lui Merson sunt donate muzeului Orsay. Pe o terasă deschisă cu vederea spre un peisaj împădurit, un bărbat își găsește soția și copiii după o vânătoare de mistreț. Fiecare dintre atitudinile acestor personaje reprezintă o expresie generală de fericire într-o familie perfectă. Partea dreaptă a compoziției aparține domeniului simbolic. Este într-adevăr dominantă figura de virtute, ținând o cunună de lauri. Lângă această familie de tineri, stă un cuplu de bătrâni...

Redacția Bunget a adunat câteva compoziții muzicale contemporane, care pot ajuta la perceperea muzicii de zi cu zi a Imperiului Roman de Răsărit. Noi putem doar să ne imaginăm cum suna muzica în Bizanț doar din înregistrările cânturilor bisericești bizantine (exemple de muzică laică practic nu au mai rămas). Elementele acestei muzici se întâlnesc astăzi în cântecele folclorice și orășenești de pe teritoriul Greciei și Turciei contemporane. Am adunat câteva înregistrări în care se văd urmele influenței bizantine. Piesa de mai jos este o amintire despre Constantinopol. Se cântă în limba greacă și turcă. În cântecele de acest tip se folosesc intervaluri bizantine, dar acestea se deosebesc printr-un ritm dificil, care în muzica bizantină nu se folosea. Piesa se numește „Carul se mișcă” și e interpretat de Kostas Tsahouridis și Ulașcan Ay.   Dans grecesc din Rodos interpretat de ansamblul muzicii populare „Skholion Psaltikis” din Atena. 2010 Improvizarea interpre...

Locul de reședință a lui Batman a fost pentru prima oară identificată ca fiind Gotham City în Batman #4 (1940). Diferiți artiști interpretau arhitectura orașului Gotham bazându-se pe perioade arhitecturale adevărate, însă cu prezența unor caracteristici exagerate. Conform istoriei din comicsuri, cea mai influentă persoană în promovarea unui stil unic arhitectural al orașului Gotham pe parcursul erei dinaintea Războiului Civil a fost Solomon Wayne. Campania sa de reformare a Gothamului a început atunci când acesta l-a întâlnit pe tânărul arhitect Cyrus Pinkney. Wayne l-a însărcinat pe Pinkney să construiască primele structuri în „stilul Gotham”, ceea ce a devenit centrul districtului financiar al orașului. Ideea „stilului Gotham” a scriitorilor se bazează pe ideea stilului Gothic Revival. În storyline-ul din 1992, un domn obseda de arhitectura lui Pinkney a construit o mulțime de clădiri cu speranța de a reînvia stilul marelui arhitect. Autorii acestui scenariu tindeau să trans...

Cadre documentare rare cu marii pictori filmate în timp ce aceștia pictează.  Henri Matisse În fragmentul preluat din filmul de scurt metraj, filmat în anul 1946 în studioul pictorului din Nița, Henri Matisse pictează cu cărbune portretul nepotului său Gerard și meditează asupra picturii și artei. În aceste cadre, Matisse demonstrează procesul creării unuia dintre colajele sale. Claude Monet Unica filmare a lui Claude Monet s-a făcut în anul 1915. Aici vă prezentăm un fragment din filmul patriotic a lui Sacha Guitry, în care acesta îi filma pe cei mai faimoși oameni ai Franței: Rodin, Edmond Rostand, Sarah Bernhardt și alții. În cadrele respective Monet discută cu Guitry, apoi pictează în grădină. Pierre-Auguste Renoir Încă un fragment din același fil. Renoir are 74 de ani. Dânsul deja de 15 ani suferă de artrită reumatoidă, iar după paraliciul din 1912, e legat de scaunul cu rotile pentru totdeauna. Periuța i-o pune în mână fiul de 14, Claude. ...

Bătălia de la Termopile. Massimo d'Azeglio. 1823 Probabil, cea mai cunoscută luptă din istoria Greciei Antice este lupta de la Termopile, care a avut loc în anul 480 î.e.n., când conducătorul spartan Leonidas și trei sute de ostași eroic au învins o armată uriașă persană (condusă de Xerxes) și au salvat Grecia de subjugare. „300 de spartani” și „Termopile” deja de câteva secole reprezint simbolurile rezistenței forțelor superioare ale inamicului. Ultima oară acest scenariu a fost interpretat în blockbuster-ul „300” a lui Zack Snyder (2007). Însă și Herodot, și istoricul grec Ephoros, de la care am primit informații despre această luptă, descriau această luptă altfel. În primul rând, bătălia a fost pierdută. Grecii au reușit doar să-l rețină puțin pe Xerxes. În anul 480, împăratul persan și aliații săi au reușit să cucerească cea mai mare parte a Elladei, și doar peste o lună, în septembrie anului 480, greci ia-u învins la Salamin, iar peste un an, la Plateea. În al doilea...

Incendiul din Biblioteca din Alexandria. Gravură. 1876 Biblioteca din Alexandria a fost una dintre cele mai mari biblioteci din istoria omenirii. În ea se păstra de la 50 la 700 mii de volume. A fost fondată de conducătorii egipteni ai epocii elenice în secolul al III-lea înaintea erei noastre. De obicei, se consideră că simbolul științei antice a fost arsă până la cenușă de către barbari și dușmanii culturii antice. Acest fapt este reflectat, de exemplu, în filmul anului 2009 „Agora” al regizorului Alejandro Amenabara.  În realitate, barbarii nu aveau nimic cu moartea bibliotecii, iar cea din urmă nu a dispărut din cauza incendiului. Unele surse (de exemplu, Plutarh în „Viața lui Cezar”) chiar indică faptul că acele cărți ale bibliotecii au suferit din cauza focului din timpul atacului din partea lui Cezar în anul 48 î.e.n., dar istoricii contemporani consideră că atunci au ars papirusurile care se păstrau în preajma portului, și nu cărțile. E posibil ca biblioteca să fi fo...