The Bunget

Palatul lui Dioclețian. Ilustrație de Ernest Hebrard, 1912 Dacă bizantinii secolelor VI, X și XIV ar fi auzit de la noi că ei sunt bizantini, iar țara lor se numește Bizanț, atunci majoritatea dintre aceștia nu ar fi înțeles despre ce vorbim. Cei care ar fi înțeles, ar considera că îi numim după capitala țării lor, dar și într-o limbă învechită, care e folosită de către oamenii de știință, pentru ca vorbirea lor să fie mai fină. Țara, care ar fi fost numită de către locuitorii ei ca fiind Bizanț, niciodată nu a existat. Cuvântul „bizantini” niciodată nu a fost utilizat de către locuitorii oricărui stat. Cuvântul respectiv uneori se folosea pentru a denumi locuitorii orașului Constantinopol, după denumirea orașului antic Byzantium, care în anul 330 a fost reînființat de căte împăratul Constantin ca fiind Constantinopol. Așa se numea doar în textele scrise în limba literară, stilizat sub greaca veche. Portretul lui Iustinian © Wikimedia Commons Denumirile date de către ...

Carul Teatrului Național la parada coronării Regelui Carol I la 10 mai 1881 Carol Popp de Szathmary a fost un pictor și grafician român de etnie maghiară, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul României și unul dintre primii zece fotografi din Europa. Studioul fotografului îi aducea mulți bani și, anume aici Szathmary își îndeplinea munca în domeniul artelor aplicate: litografia hărților Valahiei, comenzile Ministerului Muncii Sociale pentru desenul drapelelor țării și designul medaliilor naționale, de exemplu „Steaua României”.  Încă în anul 1864, la comanda Ministerului Culturii și Educației Naționale, pictorul a creat proiectul mormântului lui Mihai Viteazul, rămășițele căruia au fost mutate din Mănăstirea Dealu la Mănăstirea Mihai Vodă. În anul 1872 consiliul municipal al capitalei s-a gândit la crearea unui proiect interesant, dar bizar pentru acel moment. Este vorba despre cărți de joc „pentru ridicarea spiritului patriotic” pe care trebuiau reprezent...

Redacția Bunget a adunat câteva compoziții muzicale contemporane, care pot ajuta la perceperea muzicii de zi cu zi a Imperiului Roman de Răsărit. Noi putem doar să ne imaginăm cum suna muzica în Bizanț doar din înregistrările cânturilor bisericești bizantine (exemple de muzică laică practic nu au mai rămas). Elementele acestei muzici se întâlnesc astăzi în cântecele folclorice și orășenești de pe teritoriul Greciei și Turciei contemporane. Am adunat câteva înregistrări în care se văd urmele influenței bizantine. Piesa de mai jos este o amintire despre Constantinopol. Se cântă în limba greacă și turcă. În cântecele de acest tip se folosesc intervaluri bizantine, dar acestea se deosebesc printr-un ritm dificil, care în muzica bizantină nu se folosea. Piesa se numește „Carul se mișcă” și e interpretat de Kostas Tsahouridis și Ulașcan Ay.   Dans grecesc din Rodos interpretat de ansamblul muzicii populare „Skholion Psaltikis” din Atena. 2010 Improvizarea interpre...

O piesă de pe albumul Apsurdistan (2012) al formației din Bosnia și Herțegovina, Dubioza Kolektiv. O piesă atât de captivantă încât nu mai știi despre cine cântă, chiar dacă ai prins deja firul cu Broz și Brijuni. Piesa este cântată în limba sârbă-croată (varianta bosniacă) și este despre politică. Artiștii prezintă situația politică din țările Iugoslaviei de altădată și după cum se pare, situația e nasoală. Versurile îmi aduc aminte de Basarabia mea dragă și nesimțiții ăia care o conduc.  Se pare că toate țările postcomuniste au aceeași problemă. Vă propun să ascultați piesa, iar pentru cei care nu știu sârba-croata am tradus-o în română. Cei care cunosc rusa vor prinde firul fără traducere. Pe aerodromul din Pula au aterizat avionele charter, Se întâlnesc președinții țărilor regiunii noastre. Din limuzine negre s-a creat o coloană,  Toți se grăbesc să ajungă cu bărcile la Brion. Tema de astăzi este economia gri, Unde se pierd taxele și unde se dobândesc ban...