The Bunget

The main ideas of the Stalinist architecture, art déco totalitarian skyscrapers, powerful „imperial” administrative palaces and the classic revival in one post Moscow Expo, 1954 The Stalinist architecture was a current in the USSR in the mid-1930s, which had fallen in the mid-1950s and was specific to Joseph Stalin's totalitarian ambitions. This architecture combined several styles, united by common characters that distinguished Stalinist architecture from the other architectural currents of the USSR (constructivism, rationalism) and from outside (mainly modernism). Its role was classic monumentalism that combines elements of empire, eclectic and art déco. After the Second World War, the Stalinist architecture expanded into the European Communist countries, the People's Republic of China and the Democratic People's Republic of Korea. Wonderful examples of this style in Europe can be found in ex-Soviet republics, Poland and Romania. This architecture is appr...

The purchase of a new Ford, two weeks in Hollywood, the script for "The Twelve Chairs" commissioned by a three-time Oscar winner Lewis Milestone and other fascinating details of the journey to America of Soviet writers Ilf and Petrov Foggy New York in the morning as seen by Ilya Ilf from his room September 19, 1935, Ilya Ilf and Yevgeny Petrov as correspondents of the newspaper "Pravda" went on a four-month tour through America. In a "Ford" bought in New York, writers crossed the country, visited the Henry Ford factories and Mark Twain's homeland, the Indian villages of Santa Fe and Taos, inspected the Hoover dam (then the Boulder Dam), drove through the Colorado Desert of Arizona, visited the construction of the Golden Gate Bridge in San Francisco, spent two weeks in Hollywood and  returned to New York  through the southern states . Ilf wrote down his impressions in the diary, sent daily  detailed long letters  to his wife Mary , shor...

„Ajungând la Palatul Sovietelor, Gherasimov și-a dat seamă că i-a mai rămas încă o jumătate de oră. Înaintea intrării principale, la o înălțime mică, erau agățate în aer două baloane. Între ele, pe niște funii groase, se dădea jos un televizor gigantic. Înaintea lui deja se adunase o masă de câteva mii de moscoviți. Ei așteptau. Ivan Artemievici a intrat în Palatul Sovietelor prin a 38-a scară și s-a ridicat pe ascensorul express. Înaintea lui a apărut imaginea imensă a holului. Marmură, flori, tablouri, sculpturi. Și nu aveau sfârșit sălile de festivități împopoța te... În fiecare hol era prezentă o climă deosebită, ce aparținea doar lui: aerul uscat al stepelor Kazahstanului, aroma grădinilor cu mere ale Ucrainei, mirosul pădurii din Vologda și aerul malului Mării Negre umplut de soare. Ivan Artemievici credea că face o călătorie minunată prin largul țării sale. Tovarășul Stalin și-a început raportul. În cabinele izolate ale zecilor traducători, instant, se făcea traducerea...

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii ...

Imagine din revista Le Monde Elegant. 1863 În perioada sovietică, în Leningrad (astăzi Sankt-Petersburg) se putea cumpăra haine într-un atelier cu denumirea neoficială „Смерть мужьям, тюрма любовникам” („Moarte soților, închisoare amanților”). Numele glumețului nu a fost păstrat de istorie, din păcate. Însă, putem spune că orice alt magazin de modă poate fi numit astfel.  Redacția revistei „Новое литературное обозрение” („Noua recenzie literară”) publică câțiva ani la rând almanahuri pentru specialiștii din domeniul istoriei modei. Studiul „Новое платье империи: история российской модной индустрии, 1700-1917” („Noua rochie a imperiului: istoria industriei modei rusești, 1700-1917”) pregătită de istoricul american Christine Ruane se găsește acolo. Redacția Bunget a găsit fragmente din această carte și vă propunem să citiți despre apariția magazinelor de modă moscovite. La începutul secolului al XX-lea în majoritatea orașelor europene au apărut întregi cartiere comerciale...