The Bunget

Friedrich Overbeck „Italia și Germania” (1811-1828) În anul 1810, câțiva pictori germani, mutându-se la Roma, au creat o obștină într-o mănăstire abandonată, pentru a crea în armonie arta pur creștină înercând să atingă frumusețea renascentismului. Nazariștii (denumirea grupului, probabil, a fost inspirată din obștina antică evreiască a nazoreilor sau din Nazareth, orașul lui Iisus Hristos) se inspirau în proporție egală din arta italiană și germană încercând să facă o sinteză a tradițiilor. După eliberarea Germaniei de sub jugul napoleonian, majoritatea pictorilor nazariști s-au întors acasă. Johann Friedrich Overbeck (1789-1869) a rămas la Roma, dar anume lui îi aparține manifestul programului nazarist ce cuprindea nu numai domeniul artei. Inițial, acesta a fost doar un manifest al prieteniei. Peste 16 ani după moartea lui Franz Pforr, Overbeck a finisat ideea până la o alegorie mai globală, transformând tabloul într-o „uniune sfântă” ce unea nu numai mâinile eroinelor (It...

«Așa s-a întâmplat că am fost nevoit să-i fac o favoare lui Tzara. România avea nevoie de soldați. Tzara a primit un ordin de a se prezenta la comisia de recrutare. Dar... unul dintre psihiatrii din Zurich i-a înmânat un certificat: Dementia praecox. Cu acest certificat Tzara trebuia să se ducă la comisia din Berna. Eu trebuia să-l conduc. În drum spre comisie, noi am citit ce-a scris psihiatrul despre Tristan: ne-am amuzat. Ca dovadă pentru demența pacientului său, psihiatrul a citat din poeziile acestuia, care era foarte convingătoare. Medicii români l-au recunoscut inapt pentru serviciul militar. Eu l-am condus pe Tristan spre ieșire. Dar la ușă acesta s-a întors și a strigat tare ”Rahat” și ca o continuare celor spuse a adăugat ”Dada”», — din amintirile lui Friedrich Glauser. 5 negroaice în autombil au explodat și s-au împrăștiat în 5 părți în direcția degetelor mele când am pus mâna la piept ca să mă rog lui Dumnezeu (câteodată) în jurul capului ...