The Bunget

Azi iarăşi am fost în oraş şi plimbându-mă din nou am observat acel imens tricolor de pe blocul locativ nou. Straniu, deja a 3-a zi el stă frumos arborat, cum de comuniştii nu fac nimic. De data asta eu l-am fotografiat din mai multe părţi ca să fie mai bine văzut. Blocul se află în faţa unei cladiri ai Ministerului Afacerilor Interne. Din păcate trecătorii priveau urât la acest drapel şi la mine deoarece îl fotografiez. Erau muncitorii care se văd un pic pe fotografii şi care lucrau frumos sub tricolor. Acest drapel nu putea fi arborat de nişte adolescenţi pentru că el încă mai stă, probabil şeful acestor lucrări a făcut-o. Se spune că e Marcoci din consiliul municipal din partea PLDM-ului, la el acasă am văzut un steag tricolor cu stema Rep. Moldova arborat pe balcon şi la el pe maşină o panglică tricoloră. Este posibil să fie el, dar nu se ştie exact.

Pe data de 3 septembrie, la Chişinău, va fi lansată cartea ''Documentele anexării Basarabiei, corespondenţa diplomatică Paris-Sankt Petersburg 1807-1812.'' Ne anuţă basarabia91.net. Cartea este despre ocuparea Basarabiei de către Imperiul Ţarist Rus în 1812. Este dedicată împlinirii a 200 de ani de la acea operaţiune militară şi este deasemenea un omagiu adus academicianului Emil Constantiniu.  Lansarea va avea loc pe 3 septembrie, ora 10:00 la Biblioteca Naţională din Chişinău, Salonul European.

Astăzi, 27 august, este Ziua Independenţei Republicii Moldova, ţara care o iubesc, pământul în care cred, ţărmul necăjit. Am fost în centrul municipiului Bălţi ca să văd cum se sărbătoreşte acolo. La ora 9 şi ceva primarul a depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Piaţa Independenţei după care trebuia să urmeze un concert care nu a avut loc din cauza timpului urât de afară. Piaţa Vasile Alecsandri era plină de mese cu fel de fel de bucate şi meşteşuguri populare. Tricoloruri arborate peste tot şi chiar pe troleibuzele caraghioase ale oraşului. Din centrul oraşului se răsuna muzică populară ale interpreţilor basarabeni şi urlete ale celor ce sărbătoreau. Nu am observat niciun tricolor rebrănduit de comunişti (adică bicolor roş-albastru). La mulţi Moldova, liberă să fii!

Acum câteva zile în urmă am vizitat site-ul /moldovenii.md/, după părerea mea acest site este o propagandă comunistă pentru spălare de creier. Bineînţeles fiecare are dreptul la opinie. Am citit despre ''limba moldoveneasca'', ''etnogeneza moldovenilor'', ''rolul culturii moldoveneşti la crearea culturii româneşti''. Aceste articole m-au pus pe gânduri, sântem moldoveni sau sântem moldoboi. Eu personal nu am nici-o pretenţie sau nemulţumire faţă de administratorii site-ului /moldovenii.md/, eu am doar o întrebare, în ce perioadă a sovietului li s-au spălat creierii. Am reprezentat greşelile şi unele inscripţii interesante cu culoarea roşie. La protestele de pe 5 august de la Bălţi am văzut un comunist, pardon, comsomol, căci era tânăr, cu un tricou pe care era reprezentat un steag al Imperiului Ţarist Rus cu inscripţia ''Боже, храни царя'', adică ''Doamne, apără-l pe ţar''. Aici aş vrea să remarc fa

Auzi departe strigă slabii Și asupriții către noi, E glasul blândei Basarabii Ajunsă-n ziua de apoi. Și sora noastră cea mezină Gemând sub cnutul de calmuc Legată-n lanțuri a ei mână, De ștreang târând-o ei o duc. Murit-au... poate numai doarme Ș-așteaptă moartea de la câni La arme, La arme, dar români! Pierit-au oare toți vultanii Și șoimii munților Carpați, Voi, fii ai vechei Transilvanii Sunteți cu totul enervați Și suferiți în înjosire De la Brașov pân-la Abrud, Ca să vă ție în robire Fino-târtanul orb și crud. Și nimeni lanțul n-o să farme, N-aveți inime, n-aveți mâni? La arme, la arme, La arme, frați români. Maghiar, tatar cu cap de câne De noi și azi îți bați tu joc... Sub pumnul nostru vii tu mâne Strămutăm falcile din loc, Și limba ta muiată-n ură Ți-om smulge-o, câne tu, din gât, Ți-om băga pumnul nostru-n gură Căci, câne, te iubim atât. Și brațul nostru-o să vă farme Și robi veți fi, măriți stăpâni, La arme, la arme, La arme, frați români! Iar tu, iubită Bucovină Diamant din

Cetatea romanică din satul Câlnic este unul dintre cel mai valoros edificiu din România. Cetatea a fost construită de coloniştii germani stabiliţi în Transilvania, astăzi ea se află în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (din 1999). Localitatea Câlnic se află în judeţul Alba, România. Maghiarii o numesc Kelnek, saşii (nemţii din Transilvania) o numesc Kelling. De fapt prima denumire a fost Kelnuk, este o sorginte slavo-română. Cetatea din Câlnic este construită undeva în secolul al XIII-lea, iar cea mai veche construcţie este turnul dojon (adică cel mai înalt turn al unei cetăţi). Această cetate mi se pare o construcţie nemaipomenită, vastă şi foarte preţioasă. Arhitectura germanică, des întâlnită în Ardeal, face fortificaţia mai deosebită decât cetăţile Moldovei. Păcat că în Basarabia (Republica Moldova) nu au mai rămas cetăţi decât cea a Sorocii şi Tighinei (care astăzi se află pe teritoriul Transnistriei).

La hotarul dintre secolele XVII-XVIII la Vozia, cetate de la gura Bugului, se aflau moldoveni, domnitorii cărora ar fi stăpânit-o. Astfel copia unui manuscris de la Muzeul de Literatură a Moldovei din Iaşi cuprinde informaţii preşioase. Este vorba despre legenda cetaţii de pe limanul comun al Bugului şi Niprului, numită Ozu(Vozu). Vozia a fost condusă o perioadă de timp de Ştefan cel Mare dar nicăieri nu se găseşte concret scris că Vozia a fost stăpânită de domnii moldoveneşti. Dar unii zic că aceasta cetate a fost stăpânită de domnii Ţării Moldovei şi că pe poarta cetăţii era pus un bour(stema Principatului Moldovei). Imagini cu această cetate nu am găsit, nu sânt sigur dacă încă s-a mai păstrat. În perioada dominaţiei regale româneşti în Transnistria(cea de la Nistru pân' la Bug) oraşul care ţinea această cetate se numea Oceacov, la fel ca şi în prezent. În prezent ea se află în Regiunea Odesa. Şi azi oraşul Oceacov are pe stemă un turn al unei cetăţi. Ră

Ţărmurile Britanice de peste mări Marea Britanie conduce 14 entităţi care nu fac parte din Regatul Unit dar se afla sub suveranitatea acesteia. „Teritorii britanice din afara granițelor” a fost numite acestea în anul 2002, când a fost înlocuită denumirea de  „Teritoriu dependent britanic”. Cândva ele se numeau colonii, dar astăzi timpurile sânt altele. Drapel Teritoriu Capitală Populație Anguilla The Valley 12.800 Bermuda Hamilton 64.482 Teritoriul Antarctic Britanic fără 200 (personal administrativ) Insulele Virgine Britanice Road Town 21.730 Teritoriul Britanic din Oceanul Indian fără 3.200 (personal militar și administrativ) Insulele Falkland  (revendicate de Argentina ) Port Stanley 2.967 Gibraltar Gibraltar 27.776 Insulele Cayman George Town 41.934 Montserrat Plymouth  (părăsită; interimar  Brades ) 9.000 Insulele Pitcairn Adamstown 50 Sfânta Elena  (inclusiv  Ascension  și Tristan da Cunha )   Jamestown