The Bunget

Satele coloniale ale Libiei, construite în perioada 1936-1939. Libia a trecut sub conducerea Italiei încă din anul 1911, când o cucerise în război cu Imperiul Otoman. De atunci până la cel de-Al Doilea Război Mondial, italienii se tot mutau pe teritoriul Libiei, fiind atunci sub protectoratul Regatului Italiei. Dezvoltarea regiunii sub administrația italiană era diferită, fiind condiționată de situația economică a întregii țări, politica socială proastă și neinteresul italienilor de a investi cât mai mulți bani în regiune. În anul 1922, odată cu venirea lui Benito Mussolini la putere, Italia a cunoscut schimbări radicale în toate domeniile. În anul 1934 Libia italiană a devenit definitiv colonie, datorită faptului că Mussolini vedea viitorul Italiei prin ochii acvilei romane. Odată cu numirea lui Italo Balbo în calitate de guvernator al Libiei în anul 1934, s-a mai dat și un impuls de colonizare agrară a teritoriei. Mii de coloniști italieni s-au mutat în Tripolitania ș...

Francisco Franco a fost la conducerea Spaniei din 1939 până în 1975, adică mult mai mult decât Mussolini, Hitler sau Stalin. Pe parcursul „domniei” sale regimul franchist se transforma treptat din dictatură fascistă în  autoritarism tehnocrat. De aceea, arhitectura franchistă pe care o putem compara cu celelalte arhitecturi totalitare îmbină construcțiile anilor 1940-1950.  Elementele specifice ale acestei arhitecturi sunt legate de conceptul național-catolicismului, adică cu apelarea la rădăcini cu hegemonia totală a ideologiei catolice. Interesul către național nu se afla în centrul altor arhitecturi totalitare, care subliniau misiunea sa mondială. Arhitectura bisericească nu a fost deloc prezentă în URSS și nu juca niciun rol în Germania. Numai în Italia, ca fiind centrul catolicismului mondial, locul acesteia arhitecturi a fost mai important. Însă nu a fost element central. Mussolini finanța templele moderniste ca fiind parte din proiectele sale cunoscute ca...

Regina Maria, Principesa Ileana, Principesa Maria Ia românească a fost mereu o sursă de inspirație pentru artiștii din diferite domenii. Ia românească a fost folosită ca simbol național în perioada pre-unire a Țărilor Române, simbol de propagandă națională în epoca lui Carol al II-lea și în perioada regimului antonescian. Ia românească a fost inspirația pictorului francez de avangardă, Henri Matisse. Ia românească inspiră și astăzi creatorii de modă, care le oferă vedetelor occidentale oportunitatea de a purta această operă de artă tradițională. Această piesă vestimentară a devenit populară în occident încă din perioada avangardei. Acum, însă, putem vedea ia pe copertele revistelor, în magazinele vestimentare, purtată de vedete occidentale care nu au nicio legătură cu România. Acest obiect de artă a devenit la fel de popular ca și porturile indigenilor Americii de Sud, cu motivele acestora. Motivele naționale au devenit foarte mainstream în ultima vreme, exemplu fiind și portul...

Colegiul neerlandez Decizia de a se construi un colegiul neerlandez la Paris a fost luată în anul 1926 de către ambasadorul Regatului Țărilor de Jos. Comisia fondată în același an și-a pus scopul de a aduna fonduri necesare pentru realizarea construcției unei case pentru studenții neerlandezi la Paris. Abraham Preyer, americanul originar din Țările de Jos, a fost cel care a finanțat construcția în întregime, în memoria fiului său Arthur, care a căzut pe frontul francez în 1918. Lucrările de construcție au început în anul 1928. Din cauza crizei economice, acestea au fost întrerupte din 1933 până 1937. Clădirea fusese inaugurată în anul 1938 de către Altețele Sale Regale Prințesa Jiliana și Prințul Bernhard ai Regatului Țărilor de Jos. Clădirea colegiului este considerată ca fiind una dintre capodoperele Orașului universitar internațional. Aceasta e unica lucrare în Franța a lui Willem Marinus Dudok. Forma ortogonală și volumele geometrice îi dă clădirii titlul de edificiu rema...