Peste mine zburau avioane de hârtie care fără pace sau fără să mai ştie se-nvârteau deasupra capului creând o atmosferă vie dezlipită de pământ libertatea din hârtie. Nasta mi-apărea halucinant în faţă cu un zâmbet amoros însoţit de ger şi gheaţă zâmbea inocent îmbrăcată-n ie prinsă-n vârtej de vânt din avioane de hârtie. Mai am un loc în cap dacă ar vrea cineva să vină şi să mă-mbrăţişeze lent să mă scoată din rutină însoţită de gânduri frumoase şi de momente de glie sau de săruturi numeroase şi avioane de hârtie. Text: Cătălin Creţu (c) RBT 2014
The propaganda of art and history