Skip to main content

RADIO «BIZANȚ»

By


Redacția Bunget a adunat câteva compoziții muzicale contemporane, care pot ajuta la perceperea muzicii de zi cu zi a Imperiului Roman de Răsărit.
Noi putem doar să ne imaginăm cum suna muzica în Bizanț doar din înregistrările cânturilor bisericești bizantine (exemple de muzică laică practic nu au mai rămas). Elementele acestei muzici se întâlnesc astăzi în cântecele folclorice și orășenești de pe teritoriul Greciei și Turciei contemporane. Am adunat câteva înregistrări în care se văd urmele influenței bizantine.


 Piesa de mai jos este o amintire despre Constantinopol. Se cântă în limba greacă și turcă. În cântecele de acest tip se folosesc intervaluri bizantine, dar acestea se deosebesc printr-un ritm dificil, care în muzica bizantină nu se folosea. Piesa se numește „Carul se mișcă” și e interpretat de Kostas Tsahouridis și Ulașcan Ay. 


Dans grecesc din Rodos interpretat de ansamblul muzicii populare „Skholion Psaltikis” din Atena. 2010


Improvizarea interpreților contemporani la o liră constantinopoleană (instrument muzicale cu trei strune folosit în muzica populară și clasică grecească și turcească). Lira turcească permite interpretarea cu anumite intervaluri caracteristice muzicii bizantine.

 Interpretare de Derya Turkan și Sokratis Sinopoulos


Muzica orășenească contemporană din Grecia este muzica de autor populară în anii 1920-30. Acest stil a apărut ca rezultat al îmbinării folclorului grecesc cu muzica repatriaților din Asia Mică. Stilul a păstrat elementele specifice structurii muzicale bizantine.

Piesa „Fără niciun ban” de Theodora Athanasiu


Cântecul muncitorului interpretată în așa numita manieră constantinopoleană.

Piesa „Muncitorul” în interpretarea lui Kostas Rukunas. 
Autorul muzicii și versurilor: Paniotis Tuntas. 1932


Colind tradițional grecesc din regiunea Tesaliei, dar cu origini bizantine.







Text de: Cătălin CREȚU

 © BUNGET 2016

Labels:

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

By
Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,
Post a Comment
Read more

ARHITECTURA STALINISTĂ

By
Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii
Post a Comment
Read more

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

By
Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita
Post a Comment
Read more