Skip to main content

GOTHAM CITY ART DECO




Locul de reședință a lui Batman a fost pentru prima oară identificată ca fiind Gotham City în Batman #4 (1940).

Diferiți artiști interpretau arhitectura orașului Gotham bazându-se pe perioade arhitecturale adevărate, însă cu prezența unor caracteristici exagerate. Conform istoriei din comicsuri, cea mai influentă persoană în promovarea unui stil unic arhitectural al orașului Gotham pe parcursul erei dinaintea Războiului Civil a fost Solomon Wayne. Campania sa de reformare a Gothamului a început atunci când acesta l-a întâlnit pe tânărul arhitect Cyrus Pinkney. Wayne l-a însărcinat pe Pinkney să construiască primele structuri în „stilul Gotham”, ceea ce a devenit centrul districtului financiar al orașului. Ideea „stilului Gotham” a scriitorilor se bazează pe ideea stilului Gothic Revival. În storyline-ul din 1992, un domn obseda de arhitectura lui Pinkney a construit o mulțime de clădiri cu speranța de a reînvia stilul marelui arhitect. Autorii acestui scenariu tindeau să transforme orașul Gotham în ceea ce a creat Anton Furst pentru filmul Batman din 1989.





Numărul mare de structuri art deco este acel element pentru care universul lui Batman îmi place și mai mult. Este evident faptul că designerii s-au inspirat din arhitectura newyorkeză, mai cu seamă cea a Manhattanului, dar orașul mai are și ceva mai colorat, preluat din Miami sau Los Angeles. În fine, e un art deco nemaipomenit care mă fascinează de fiecare dată când privesc un lungmetraj din sera Batman. 








Se știe că arhitectura art deco este un element al burgheziei, deși eu consider că e arhitectura oamenilor normali, o arhitectură pentru toate clasele, însă despre asta voi vorbi într-un alt articol. Gotham City este anume un oraș al burgheziei, al bogăției create prin toate metodele posibile. Este un element al realității, însă, cum am mai spus, are niște caracteristici exagerate. Uneori se crează impresie de o prezentare ostentativă a orașului, prin luxul nemaipomenit ce apare în cadru. Designul e captivant și cu siguranță merită atenție, mai ales că autorii încearcă să ne scufunde în atmosfera art deco cu tot cu cap, imitând până și automobilele de epocă. 





Universul Batman ne oferă niște peisaje urbane fascinante, capabile să te facă se te îndrăgostești în Gotham City. Numeroase scene dovedesc acest fapt. Motivele geometrice sunt foart bine desenate și se află la locul lor, fapt ce se poate observa în interiorul Tarnower Financial, Villa Wayne sau Croaziera lui Oswald Cobblepot.






Turnul Tarnower a lui Carlton Duquesne ne duce cu gândul la Chrysler Building prin decorațiunile exterioare din partea de sus a clădirii. Interiorul clădirii este decorat cu motive pur geometrice, iar în birou mai găsim și niște sculpturi.










Desenul animat este o muncă serioasă a unei echipe de desenatori profesioniști, care mai sunt și cunoscători ai stilului. Aceștia ne-au oferit mai mult lungtmetraje din seria Batman unde au prezentat o arhitectură impecabilă interbelică newyorkeză. Fără acest element universul Batman nu mai are niciun farmec.










Text de: Cătălin CREȚU

Sursă: Cadre din Batman: Mystery of the Batwoman


© BUNGET 2016


Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita