MOARTEA BIBLIOTECII DIN ALEXANDRIA

Incendiul din Biblioteca din Alexandria. Gravură. 1876

Biblioteca din Alexandria a fost una dintre cele mai mari biblioteci din istoria omenirii. În ea se păstra de la 50 la 700 mii de volume. A fost fondată de conducătorii egipteni ai epocii elenice în secolul al III-lea înaintea erei noastre. De obicei, se consideră că simbolul științei antice a fost arsă până la cenușă de către barbari și dușmanii culturii antice. Acest fapt este reflectat, de exemplu, în filmul anului 2009 „Agora” al regizorului Alejandro Amenabara.

În realitate, barbarii nu aveau nimic cu moartea bibliotecii, iar cea din urmă nu a dispărut din cauza incendiului. Unele surse (de exemplu, Plutarh în „Viața lui Cezar”) chiar indică faptul că acele cărți ale bibliotecii au suferit din cauza focului din timpul atacului din partea lui Cezar în anul 48 î.e.n., dar istoricii contemporani consideră că atunci au ars papirusurile care se păstrau în preajma portului, și nu cărțile. E posibil ca biblioteca să fi fost distrusă în timpul conflictului împăratului Aurelian cu Zenobia, împărăteasă din Palmir, care invadase Egiptul în anii 269-274. Însă, din păcate, nu s-au găsit dovezi directe cu referire la vreun incendiu grandios ce-ar fi distrus biblioteca.

Arderea Bibliotecii din Alexandria în 391. 1910

Cel mai probabil e că Biblioteca din Alexandria a dispărut din cauza reducerii cheltuielilor pentru buget, care se făcea pe parcursul a câteva secole. Inițial atenția Ptolomeilor (dinastia care conducea Egiptul în epoca elenismului) garanta angajaților bibliotecii mari privilegii și le oferea mari resurse, care erau necesare pentru cumpărarea și rescrierea unui număr mare de sfitoace. S-au păstrat aceste privilegii și după cucerirea romană. Însă, în timpul crizei secolului al III-lea, împăratul Caracalla a lichidat bursele pentru oamenii de știință și le-a interzis străinilor să lucreze la bibliotecă. Astfel cărțile s-au transformat în niște chestii inutile și neinteresante. Treptat, biblioteca a încetat să existe. Cărțile au fost distruse sau preluate de lucrători.

Text de: Cătălin CREȚU

Sursă: Vrettos T. Alexandria, City of the Western Mind

© BUNGET 2016

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritat...

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii ...

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita...

The Bunget

Search This Blog