Skip to main content

Posts

AUTOMOBILELE ROMÂNIEI INTERBELICE

Care era situația automobilelor din anii 1920-30 și ce fel de automobile erau răspândite în Regatul României Perioada interbelică pentru România este o perioadă deosebită, care cuprindea România Mare, dezvoltarea artelor și tehnologiilor, dar și industrializarea masivă. Abia în perioada interbelică automobilele au devenit populare în România, mai ales pentru faptul că din ce în ce mai mulți oameni își puteau permite un astfel de lux. Am decis să povestesc puțin despre situația șoferilor din acea perioadă, dar și să vă prezint niște imagini de epocă colorate de Redacția Bunget. Datele statistice sunt disponibile abia din 1926, dar conform cărții Automobilul in România: Istorie și Tehnică scrisă de Chiriac Vasiliu, în perioada 1922-1926  importul de autoturisme a cunoscut o creștere puternică, cu o medie anuală de peste 2000 de unități,  astfel ca numărul de automobile din România era în 1926 de 11308 (spre deosebire de cele 1000 din perioada antebelică). În urmă...

EXPOZIȚIA GENERALĂ A BASARABIEI DIN 1925

Arhitectură neoromânească și art déco la Expoziția Generală și Târgul de Mostre din Chișinău, 1925. În perioada interbelică România se dezvolta în domeniul arhitectural având un număr mare de arhitecți pricepuți care construiau palate și locuințe sociale în rând cu celelalte țări europene. În anii 1920 în România încă era foarte populară arhitectura neoromânească și neobrâncovenească, dar datorită legăturilor strânse cu Franța, Regatul României a mai deschis o cale: calea arhitecturii art déco. În anul 1925 la Paris are loc Expoziția Artelor Decorative, care a adus lumii o arhitectură a viitorului bine definită stilistic și nominativ. Și în România francezii au venit cu acest stil nou. Expoziția Generală și Târgul de Mostre, au fost organizate în toamna anului 1925 la Chișinău, Regatul României. Expoziția s-a desfășurat în Palatul Sfatului și pe teritoriul din împrejurimi, unde au fost amenajate numeroase pavilioane. În acele pavilioane erau amplasate 21 de secții ce prezen...

O ALTFEL DE ARHITECTURĂ RURALĂ

Mulți entuziaști ai prezentului nu mai știu la ce să facă un revival, căci cam de toate s-au făcut datorită altor entuziaști. Acum, dacă să revedem ce s-a aplicat la sfârșitul epocii moderne și începutul epocii contemporane, putem da de renascentism egiptean, roman, gotic, dar și renașterea stilurilor prin intermediul celui mai adecvat stil arhitectural pentru o civilizație: stilul art déco. Prin art déco s-a readus la viață arhitectura americană precolombiană, care a prins bine în fostele colonii spaniole de pe continentele Americane. La noi s-a făcut renașterea tradiționalismului și adaptarea lui la realitățile epocii: arhitectura neoromânească și neobrâncovenească.  În prezent, în multe țări ale lumii se încearcă revenirea la o perioadă mai puțin adorată de mulțime, și anume este vorba despre epoca medievală și moștenirea acesteia. Arhitectura gotică a prins bine și mai târziu, dar arhitectura gotică nu a fost populară pentru construcția caselor pentru clasa de mijloc. Luân...

DE CE SAMURAII NIPONI FĂCEAU HARAKIRI?

Harakiri, sau, după cum spun chiar japonezii, seppuku, este un suicid ritualic adoptat în rândul samurailor din Evul Mediu și practicat până în secolul XX. Seppuku - este o tradiție, în mod direct legată de relația dintre suveran și vasal, samurai și daimyo (prinț). Prin urmare, seppuku este un element al relațiilor de putere. Harakiri făcut numai de samurai era privilegiul clasei lor. Suicidul ritual a fost efectuat în următoarele cazuri: dacă suzeranul l-a condamnat la o astfel de pedeapsă sau dacă samurai a fost defăimat și acuzat de trădarea comandantului, el ar putea recurge la seppuku ca auto-justificare, și, astfel, pentru a dovedi nevinovăția și loialitatea sa față de suzeran. După cum se știe, seppuku este o procedură de înfingere a sabiei în burtă, extrem de dureroasă  și chinuitoare. Acest ritual a fost asociat îndeaproape cu conceptele japoneze de vitalitate: au crezut că stomacul este cea mai importantă parte a corpului, care este viața și centrul corpul...

OMUL PE CARE NU L-A IUBIT NIMENI

Baronii-hoți: Cyrus Field, Jay Gould, Cornelius Vanderbilt și Russell Sage În cimitirul Woodlawn, care se află în Bronx, se găsește un panteon mare construit în stil roman, în mijlocul celui mai mare sector din cimitir. Nicio inscripție nu-l decorează. Nu e clar cine e înmormântat acolo. Ideea e că în secolul al XIX-lea un astfel de mausoleu costa o avere, iar rolul acestuia era de a lăsa o ultimă urmă. În cazul dat, nu e vorba despre nicio urmă după moarte. Cine e acest anonim celebru, care și-a construit mausoleu, dar care nu și-a dorit ca numele său să rămână? Jason (Jay) Gould , fiul unui fermier sărac, a plecat din casa părintească cu 5 dolari în buzunar în anul 1852, când n-avea nici șaisprezece ani. Timp de 40 de ani, Gould a devenit unul dintre cei mai influenți oameni ai Americii. Suferind de tuberculoză încă de mic, dar având un intelect strategic foarte bun, omul de afaceri a construit un adevărat imperiu. În anul morții sale (1892), acestuia îi aparținea fiecar...

IA ROMÂNEASCĂ ― SIMBOL NAȚIONAL

Regina Maria, Principesa Ileana, Principesa Maria Ia românească a fost mereu o sursă de inspirație pentru artiștii din diferite domenii. Ia românească a fost folosită ca simbol național în perioada pre-unire a Țărilor Române, simbol de propagandă națională în epoca lui Carol al II-lea și în perioada regimului antonescian. Ia românească a fost inspirația pictorului francez de avangardă, Henri Matisse. Ia românească inspiră și astăzi creatorii de modă, care le oferă vedetelor occidentale oportunitatea de a purta această operă de artă tradițională. Această piesă vestimentară a devenit populară în occident încă din perioada avangardei. Acum, însă, putem vedea ia pe copertele revistelor, în magazinele vestimentare, purtată de vedete occidentale care nu au nicio legătură cu România. Acest obiect de artă a devenit la fel de popular ca și porturile indigenilor Americii de Sud, cu motivele acestora. Motivele naționale au devenit foarte mainstream în ultima vreme, exemplu fiind și portul...

ART DECO ȘI TRADIȚIONALISM ÎN CITÉ INTERNATIONALE UNIVERSITAIRE

Colegiul neerlandez Decizia de a se construi un colegiul neerlandez la Paris a fost luată în anul 1926 de către ambasadorul Regatului Țărilor de Jos. Comisia fondată în același an și-a pus scopul de a aduna fonduri necesare pentru realizarea construcției unei case pentru studenții neerlandezi la Paris. Abraham Preyer, americanul originar din Țările de Jos, a fost cel care a finanțat construcția în întregime, în memoria fiului său Arthur, care a căzut pe frontul francez în 1918. Lucrările de construcție au început în anul 1928. Din cauza crizei economice, acestea au fost întrerupte din 1933 până 1937. Clădirea fusese inaugurată în anul 1938 de către Altețele Sale Regale Prințesa Jiliana și Prințul Bernhard ai Regatului Țărilor de Jos. Clădirea colegiului este considerată ca fiind una dintre capodoperele Orașului universitar internațional. Aceasta e unica lucrare în Franța a lui Willem Marinus Dudok. Forma ortogonală și volumele geometrice îi dă clădirii titlul de edificiu rema...