EXPOZIȚIA GENERALĂ A BASARABIEI DIN 1925

Arhitectură neoromânească și art déco la Expoziția Generală și Târgul de Mostre din Chișinău, 1925.

În perioada interbelică România se dezvolta în domeniul arhitectural având un număr mare de arhitecți pricepuți care construiau palate și locuințe sociale în rând cu celelalte țări europene. În anii 1920 în România încă era foarte populară arhitectura neoromânească și neobrâncovenească, dar datorită legăturilor strânse cu Franța, Regatul României a mai deschis o cale: calea arhitecturii art déco. În anul 1925 la Paris are loc Expoziția Artelor Decorative, care a adus lumii o arhitectură a viitorului bine definită stilistic și nominativ. Și în România francezii au venit cu acest stil nou.

Expoziția Generală și Târgul de Mostre, au fost organizate în toamna anului 1925 la Chișinău, Regatul României. Expoziția s-a desfășurat în Palatul Sfatului și pe teritoriul din împrejurimi, unde au fost amenajate numeroase pavilioane. În acele pavilioane erau amplasate 21 de secții ce prezentau cultura tradițională a ținutului Basarabiei și nu numai.

Pavilionul minerilor din Lupeni, județul Hunedoara. O construcție interesantă în formă de templu mic proiectat în stil art déco

Oaspeții noștri la această expoziție au fost reprezentanții Franței și Cehoslovaciei. Pavilionul francez este o construcție interesantă, poate una dintre primele construcții art déco din Chișinău. Pavilionul Cehoslovaciei este un model minimalist al unui castel medieval. Designul pavilioanelor este foarte interesant și merită atenție, mai ales cel francez. În același timp, pavilioanele românești erau aproape în întregime construite în stil neoromânesc.

Vă propun să vizitați această expoziție prin fotografiile colorate de Redacția Bunget. Toate clădirile de mai jos au fost complet distruse la începutul anilor 1960.

Pavilionul Industriei Metalurgice

Pavilionul Regiei Monopolurilor Statului

Pavilionul cehoslovac

Pavilionul industriei franceze construit în stil art déco

Pavilionul industriei franceze

Pavilionul morii mecanice „Kogan”

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita

The Bunget

Search This Blog