BADEN-BADEN: STOURDZA-KAPELLE AND THE MICHAELSBERG

The Romanian Orthodox Church in the most popular spa town in Europe, the beauty of the northwestern border of Black Forest Mountains (Schwarzwald) and the town view

Stourdza-Kapelle

The Romanian Orthodox Chapel Holy Archangel Michael in Baden-Baden, known as Stourdza Chapel (Stourdza-Kapelle), was built between 1863 and 1866 in neoclassical style according to the plans of the architects Leo von Klenze and Georg von Dollmann. It stands on the Michaelsberg in Baden-Baden.

Its founder, Prince Michael Stourdza (Mihail Sturza), was the ruler of the Moldavian Principality from 1834 to 1848. After the revolution of 1848, he left the throne and home and traveled to Paris, where he settled in 1849 after a short stay in Vienna. In the summer, the family of the former Moldavian prince held in Baden-Baden in Germany, where they had a castle in the center of the village.

Mihail Sturdza, the ruler Prince of Moldavia (1834-1848)

On June 30, 1863, Stourdza's son (from the second marriage) unexpectedly died. It was Prince Michael's seventeen years old son who died in Paris, where he attended the Gymnasium of Napoleon Bonaparte. In his memory and as a family retreat, the parents had the funeral chapel erected by renowned artists.

Until 1882, the Greek-Orthodox chapel was under the jurisdiction of the Ecumenical Patriarchate of Constantinople, then the prince was placed under the canonical guardianship of the metropolitan church of the Buchenland (Bukovina). Since 1923, the chapel is under the administration of the city of Baden-Baden.

The façade of the structure is inspired by the Greek churches, with classicist Greek columns and repeated ornaments.

The other part of the chapel looks like the most of Moldavian churches, but with a Greek influence.

The coat of arms of the Principality of Moldavia during Sturdza's reign

A bourgeois villa near the chapel

The town as seen from the Michaelsberg (Mount of Michael)

Another view of the town

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritat...

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii ...

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita...

The Bunget

Search This Blog