Skip to main content

REICHSAUTOBAHN



Cel de-Al Treilea Imperiu German a rămas în istorie ca fiind un stat criminal, care nu are dreptul la existență care de obicei este exclus din orice discuție. Când am fost la Parlamentul European cu ocazia European Youth Event, am participat la o dezbatere pe tema Brexit. Unul dintre susținătorii acestei mișcări, un socialist de stânga a menționat la un moment dat pe Hitler. Toți au fost indignați de acest lucru și ceilalți reprezentanți europeni și-au cerut scuze pentru declarațiile socialistului britanic, care de fapt l-a criticat. Această situație stupidă mă dezgustă știind că în Franța există Partidul Comunist Francez care este foarte leninist, chiar dacă Lenin a fost un criminal și acest lucru se dovedește în lucrările sale. Cei prezenți atunci în Hemiciclu au dat dovadă de fățărnicie. 

Eu nu susțin cel de-Al Treilea Imperiu German, dar nici nu pot ignora binele pe care l-a făcut acesta. Un element foarte important al acestui Reich nazist a fost marea rețea ale drumurilor lui Hitler. Una e să fii William Kissam Vanderbilt și să faci highway pentru curse și alta e să fii Adolf Hitler și să faci autostrăzi pentru popor. 





Reichsautobahn a fost o rețea enormă de autostrăzi construite în Germania nazistă pentru deplasarea rapidă a autoturismelor, camioanelor militare sau de logistică prin țară. Autostrăzile au fost concepute în Republica Weimar și erau făcute după modelul american, însă naziștii au privatizat această idee și s-a făcut o propagandă potrivit căreia autostrăzile ar fi fost ideea personală a lui Adolf Hitler. Important e că anume naziștii au dezvoltat această idee, iar lucrările asupra autostrăzilor a oferit sute de mii de locuri de muncă, beneficii economice mari. Autostrăzile naziste sunt folosite și în prezent.


Autostrăzile au fost folosite pentru propagandă, pentru a materializa progresul Imperiului. După anexarea Austriei, rețeaua de autostrăzi s-a extins și peste Ostmark (denumirea nazistă a Austriei). Proiectele au fost grandioase, unele dintre acestea fiind realizate de cel mai important arhitect nazist Albert Speer. 


Adolf Hitler a fost atras de ideile lui Benito Mussolini, care, în anul 1924, a deschis o rută de mare viteză cu lungimea de 130 km. Autostrada dei Laghi lega Milano de lacul Como din nordul Italiei. La prima autostradă deschisă de Hitler și începută pe timpul Republicii de la Weimar, aproximativ 30.000 de muncitori au fost alocați inițial construcției, număr care crescuse în anii ce au urmat. Din cauza navetei permanente, muncitorii au fost cazați în tabere special. Fiecare tabără de muncă avea 12 dormitoare și 216 de ocupanți. Primele tabere au fost construite în anul 1934.

Cel care se ocupa cu proiecția autostrăzilor a fost Fritz Todt, care considera că aceste construcții trebuie să se integreze armonios în peisaj. Datorită acestor proiecte s-au construit sute de  poduri.


Cifrele sunt impresionante. În fiecare zi se foloseau 2.250 m3 de ciment. Într-un singur an au fost construite 88 de stații de combustibil și 60.000.000 metri pătrați de drumuri, au fost mutați 280.000.000 m3 de pământ și rocă și evacuați 15.200.000 m3 de sol. Până în anul 1937 s-au folosit 4.000.000 m3 de beton și 180.000 tone de oțel, au fost completate 100 de poduri, s-au folosit 50.000 de utilaje speciale, 3.000 de locomotive, 3.500 km de cale ferată, 300 de buldozere.

În anul 1935, Reichsautobahn se întindea pe o distanță de 108 km, iar în anul 1936 pe 1087 km. Această schimbare radicală se datorează noii economii care era bazată pe economia semiplanificată care lucra în favoarea muncitorilor. 




Anul 1935: 108 km
Anul 1936: 1087 km
Anul 1937: 2010 km
Anul 1938: 3046 km
Anul 1939: 3301 km
Anul 1940: 3737 km
Anul 1941: 3827 km
Anul 1942: 3841 km
Anul 1943: 3896 km                     









Text de: Cătălin CREȚU

Sursă foto: Wikimedia Commons             


© BUNGET 2016


    

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita