Skip to main content

REPUBLIC CITY ART DECO



Mie îmi place anime și am privit multe filme și seriale de acest gen, dar niciunul nu m-a impresionat prin proiectarea locului la fel cum a făcut-o serialul Avatar: The Legend of Korra. Acest anime cu design realist creat de Nickelodeon a reușit să mă impresioneze prin arhitectura orașului Republic City, care este un fel de New York chinezesc din anii '20 ai secolului trecut. Pe lângă faptul că totul este în stil oriental chinezesc, cu pagode și din astea, orașul mai are și construcții influențate de arhitectura art déco. Anume prin acest fapt, Republican City îmi aduce aminte de Shanghai, care păstrează și astăzi moștenirea modernistă europeană din perioada interbelică. Mașinile sunt asemănătoare cu cele din epoca art déco, la fel ca și aparatele radio sau blocurile locative. Farmecul e că totul are elemente chinezești. Anume acest detaliu indică mai mult spre tradiționalismul arhitecturii, decât spre modernismul acesteia. Eu însă văd arhitectura orașului ca fiind un nou chip al stilului art déco, la fel cum și conceptul unei istorii alternative a Chinei în Republic City și ceea ce-l înconjoară.


Luând în considerare tema dinamismului cultural, revoluției și dezvoltării, Legend of Korra face parte dintr-o lume mai mult sau mai puține ideală din istoria Chinei. În anii '30 ai secolului trecut, orașul Shanghai a fost considerat drept Parisul Estului sau, mai exact, New Yorkul Estului. Din cauza căderii sistemului imperial, puterile Europei și Japoniei luptau pentru porturile Chinei. Astfel, în orașele precum Macao, Shanghai sau Hong Kong, au început să apară grupări criminale, gangsteri cunoscuți și ca triade. Acești gangsteri colaborau cu colonialiștii doar pentru că aceștia le ofereau bani. Liberalii și studenții dezbăteau pe atunci viitorul Chinei, în timp ce elitele făceau afaceri cu oligarhii străini. În universul Avatarului vedem aceleași lucruri, doar că creatorii serialului au adăugat mai multă magie.



În lumea Korrei vedem cum moștenirea culturii chinezești, lucrurile vechi și tradițiile coexistă pașnic cu modernitatea, ceea ce vedem în designul hainelor, stilul arhitectural și designul automobilelor. Orașul Republic City fiind atât de mult influențat de cultura vestică încât unele clădiri se aseamănă cu arhitectura lui Louis Sullivan.


Orașul este plin de zgârie nori care aduc aminte de clădiri precum Singer Building și Old Toronto Star Bulding, dar cu pagode. Orașul mai are și poduri mari, unul dintre acestea aducând aminte de Brooklyn Bridge, dar de culoare verde și iarăși cu pagode. Anume pagodele sunt detaliile care îi dă orașului un chip tradițional, pentru că fără acestea, toate clădirile ar fi doar art déco. 





Dacă e să comparăm Republic City cu Gotham City și să vedem care e mai art déco, atunci e clar că orașul american câștigă. Dar ideea e că nu putem face acest lucru dintr-un simplu motiv că lumile sunt total diferite, dar și perioadele la fel. Republic City este China pe undeva prin anii 1920, iar Gotham City este America prin anii 1930-40. Totodată, în lumea lui Batman este foarte mult deco modern și streamline modern, în timp ce în lumea Korrei acest stil aproape că nu apare deloс. Dacă e să ne mai gândim puțin, atunci înțelegem că e și normal, pentru că făcând comparație cu adevărate epocă art déco realizăm că navele paquebot sau ocean liners au devenit populare la sfârșitul anilor '20. Lumea Korrei însă, se poate lăuda cu minunații dirijabili.


Zepelinele sunt foarte populare în lumea Korrei. Practic, civilii folosesc zepelinele în loc de avioane pentru a se deplasa la distanțe mari. Se mai folosești și în domeniul militar, dar acestea nu prea sunt art déco și nu simt nevoia de a le descrie și arăta.











Text de: Cătălin CREȚU

Sursă foto: Screenshots din Avatar: The Legend of Korra


© BUNGET 2016



Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita