El Tres de Mayo 1808 en Madrid. Execuțiile răzvrătiților. Tablou de Goya |
De la sfârșitul secolului al XV-lea spaniolii slujeau regelui spaniol, dar se considerau în primul rând cataloni, castilieni, andaluzieni etc.
La începutul anul 1808 bătrânul rege Carlos al IV-lea permanent negocia cu Napolen și în același timp lupta cu propriul urmaș Fernando. Primăvara francezii au intrat pașnic în Madrid, pentru a-l pune pe tronul Spaniei pe Joseph Bonaparte, fratele lui Napoleon. Oastele spaniole nu înțelegeau ce să facă. Și Carlos al IV-lea, și Fernando se aflau pe teritoriu francez, în Bayonne. Francezii au început să se comporte cu localnicii ca niște invadatori. La 2 mai 1808 populația orașului Madrid a început răscoala.
Răscoala a fost susținută de câteva garnizoane locale și astfel au avut loc lupte de stradă. Comandantul armatei franceze Joachim Murat a fost un militar profesionist și avea generali iscusiți (mai ales Emmanuel Grouchy, care conducea cavaleria, cu experiență în lichidarea răzvrătiților pe teritoriul Franței și Italiei). De aceea răscoala a fost lichidată foarte repede și foarte dur, în pofida faptului că Grouchy scrisese mai târziu: „Bineînțeles că noi suntem vinovați de faptul că această răscoală a apărut”. Orașul din nou a devenit franțuzesc.
El dos de mayo 1808 en Madrid. Tablou de Francisco Goya |
Din nefericire pentru francezi, răscoala a avut un mare ecou, iar consecințele au fost grave. În provincie au început să apară junte, care declarau că nu recunosc niciun Bonaparte în dinastia regală a Spaniei. A început lupta înarmată. Napoleon aproape că a învins în această luptă, dar în anul 1809 în Portugalia venise Wellington, care a început să acționeze. Treptat englezii împreună cu spaniolii recucereau peninsula Iberia și, negreșit, în anul 1813 francezii au fost alungați, iar în anul 1814 oastele britanice conduse de Wellington au trecut pe teritoriul Franței și s-au îndreptat spre Paris.
Din punctul de vedere al spaniolilor, reiese că poporul spaniol a rezistat datorită ajutorului britanic. Și aici este vorba anume despre poporul spaniol, fără monarh: Carlos al IV-lea a abdicat și i-a dat coroana lui Joseph Bonaparte, ce venise pe pământul său cu arma în mână, adică, și-a trădat țara. Iată că în anul 1812 în orașul liber Cadiz, spaniolii și-au adoptat prima constituție, fără niciun rege, dar care instaura monarhia constituțională în țară.
Stema Regatului Spaniei (1700-1810) |
Text de: Cătălin CREȚU
Sursă: Wikimedia Commons
© BUNGET 2016
Comments
Post a Comment