Octav Doicescu, la sfârșitul anilor 30, împreună cu Horia Creangă și Marcel Iancu, scrie o broșură intitulată Către o arhitectură a Bucureștilor. Lucrarea respectivă a fost o încercare de a reprezenta un București modern care păstrează valorile trecutului. Mai și înființează o revistă numită Simetria, redactată de el și o echipă formată din Mac Constantinescu, Titu Evolceanu, Tudor Vianu, G. M. Cantacuzino, Ștefan Constantinescu și Matila Ghyka. Aceasta a fost singura publicație a epocii care punea problema ”Orient - Occident” sau cea a ”Mitocanului Român”.
Doicescu a proiectat o mulțime de construcții prin toată România:
Restaurantul Românesc de la Băneasa, în prezent Restaurantul Casa Albă (1930). Casa de odihnă a Societăţii Gaz Electra de la Snagov (1932). Yacht Club Snagov (1933). Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935). Casa Babele (1936). Fântâna Mioriţa de la Şosea (1936). Restaurant în Grădina Botanică (1936). "Luna Bucureştilor 1936" (1936). Lucrează la planurile Halelor Obor, dar după un conflict cu Primăria se retrage şi Arh. Horia Creanga construieşte Oborul. Uzinele IAR. Ministerul Informaţiilor de pe Str. Oneşti (1937). Poşta de pe str. Banu Manta (1938). Ministerul de Interne şi sistematizarea Pieţii Palatului (1938), proiect nerealizat. Parcul Herăstrău ce include cartierul Jianu din faţa parcului Bordei. Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) şi amenajarea Parcului Herăstrău şi Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil. Cercul Militar Piteşti (1939). Casa Română de la „World's Fair 1939” de la New-York (1939). Cineromit (1940), proiect nerealizat. Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chişinău (1942), distrus de sovietici (în 1944). Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă. Uzinele de anvelope Banloc de la Floreşti şi Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit şi "Blocul Roşu" (1943-1946). Nautic Club Herăstrău (1945). Blocul din Calea Victoriei colţ cu Calea Griviţei (1946). Cartier de locuinţe în Băneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casă avea altă culoare. Aerogara Băneasa (1947), proiect nerealizat. Bloc de locuinţe pe Ştirbei Vodă colţ cu str Luigi Cazzavillan în faţa Conservatorului de muzică. Opera Română (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad. În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din Bucureşti la care au lucrat Arh. Ştefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda. Face linogravură pentru coperţi de cărţi de poezie (anii 1925-1930).
Palatul Sportului din Predeal:
Uzinele IAR :
Expoziția Universală de la New York:
Poșta Banu Mantu din București:
Text de: Cătălin CREȚU
Sursă foto: octavdoicescu.blogspot.com
RBT 2015
(c)
Comments
Post a Comment