Arhitectura lui Erich Mendelsohn a fost puternică, fără a fi monumentală. De-a lungul carierei sale, lucrările au evoluat de la clădiri expresioniste sculptate, precum Turnul Einstein la delicatul modernism de apogeu din Columbushaus. Mendelsohn a reuşit să reconcilieze pragmatismul funcţionalismului cu interesul expresionist pentru un timp şi un spaţiu mistic. În mâinile lui Mendelsohn, expresionismul a fost o energie, nu un stil. El a adoptat limbajul modernismului, dar i-a dat o dimensiune a infinitului şi a nedeterminării.
Turnul Einstein, 1919-1924, Potsdam
Unul dintre primele proiecte ale lui Mendelsohn, Turnul Einstein a fost construit ca un observator astronomic. Pentru expresionişti, formele arhitecturale nu trebuiau deduse din precedente istorice sau canoane arhitecturale, ci, după expresia lui Hans Pölzig, "din abisul mistic" al intuiţiei. Totuşi, este greu sp nu compari profilul Turnului Einstein cu cel al unui sfinx. La baza masei verticale a clădirii se află spaţii de lucru pentru cercetători şi laboratoare. Deasupra, scările duc la telescopul observatorului. Mendelsohn ar fi dorit să sculpteze şi să modeleze construcţia din beton armat, dar, din cauza limitărilor tehnologice, întreaga structură a trebuit să fie făcută din cărămidă acoperită cu stuc.
Columbushaus, 1932, Berlin
Columbushaus a fost un exerciţiu cu infinitul - extremităţile structurii rămân nedefinite prin faptul că liniile ei orizontale uşor curbate le urmau pe cele ale uneia dintre cele mai aglomerate intersecţii ale Europei interbelice. Un înveliş subţire se plia în jurul vârfului şi laturilor întregului volum de sticlă, aproape ca pentru a stopa doar pentru o clipă expansiunea clădirii. Faţada putea fi imaginată înconjurând ritmic ansamblul oraşului - un manifest simbolic al modernizării Germaniei.
Magazinul universal Schocken, 1926, Stuttgart
În contrast cu simboluri moderniste precum Bauhaus sau chiar propriul său Turn Einstein, magazinele lui Mendelsohn aveau un caracter urban. Designul lor intenţiona să-i facă pe oameni să asocieze marca cu energia modernă a oraşului. În timpul zilei, sticla faţadei reflecta arhitectura tradiţională adiacentă, dar noaptea, expresiva scară interioară era luminată şi putea fi văzută strălucind printre curbele clădirii. Magazinul lui Mendelsohn părea să curgă, în ciuda naturii sale orizontale, create de spaţiile comerciale şi de liniile ferestrelor. Întreaga clădire pivotează pe secţiunea cilindrică de colţ, ceea ce creează o tensiune diagonală în structura repetitivă.
Erich Mendelsohn
1887, Olsztyn - 1953, San Francisco
Text de: Cătălin Creţu
RBT 2015 (c)
Comments
Post a Comment