Skip to main content

M.S. REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI


M.S. Regele Mihai I de Hohenzoller-Sigmaringen al României a felicitat toţi românii cu prilejul  Crăciunului. Majestatea Sa  a dat un mesaj adresat tuturor românilor inclusiv şi celor din Basarabia. Un rege care a văzut atâtea schimbări în ţara sa, un rege care a luptat atâta împotriva cotropitorilor care distrugeau poporul pe care îl conduce nu mai există, un astfel de rege îl are numai poporul român, poporul viteaz, urmaşii geţilor şi dacilor, urmaşii lui Traian, poporul care până azi luptă pentru frăţie şi unitate.

Aici puteţi vedea întregul mesaj adresat românilor de pretutindeni de către regele Mihai.

“Ajuns la Săvârşin după un an plin de activităţi publice, Regina şi cu mine, alături de întreaga noastră familie, sărbătorim Naşterea Domnului nostru Isus cu speranţă şi credinţă. Ca de fiecare dată în ultimii 72 de ani mă adresez vouă de Crăciun cu aceeaşi afecţiune şi bucurie. Ne îndreptăm recunoştinţa spre toţi cei care în viaţă sau plecaţi dintre noi au făcut astfel ca ţara să continue drumul ei greu, dar atât de frumos şi de înălţător.
Gândurile mele se îndreaptă aşadar spre toţi militarii români aflaţi în ţară sau în misiuni de apărare a păcii în lume, precum şi la soţiile, soţii, părinţii şi copii lor. Săvârşinul este un loc binecuvântat. Înnobilat de iubirea care a fost alcătuit de mama mea Regina Elena şi continuat de fiica mea Principesa Moştenitoare. În atmosfera Crăciunului al doilea gând al nostru se îndreaptă către oamenii în vârstă cu sau fără familie, în bunăstare fizică sau cu sănătatea şubredă. Vârstnicii României au nevoie de înţelegerea şi iubirea semenilor, de ajutorul şi încurajarea lor. Îndrept un cuvânt de laudă către medicii români care uneori în chip anonim şi cu dificultăţi dau zile suportabile bătrânilor şi bolnavilor noştri. Copii şi tinerii ţării au astăzi o viaţă fără graniţe, în faţa computerelor sau călătorind pe cinci continente fără niciun complex de inferioritate ei sunt acea parte a României care ne aşează la nivel de egalitate cu orice altă ţară a lumii”, se arată în mesaj.
Ca în fiecare an ne bucurăm de dovezile de afecţiune şi respect ale societăţii româneşti. Porţile Săvârşinului sunt deschise sutelor de tineri şi adulţi, copii şi bătrâni care vin să cânte colinde, să-şi arate costumele păstrate din bătrâni, să danseze în ritmurile tradiţionale de Crăciun. De orice confesiune ar fi românii sunt bine veniţi. Prezenţa lor dă rost noţiunii de familie şi sărbătorii Naşterii Domnului petrecută în comunitate.
Familia Regală a fost prezentă neîncetat în comunităţile locale şi a făcut vizită de prestigiu în Europa pentru a servi interesele fundamentale ale României. La 85 de ani de la proclamarea mea ca rege am fost bucuros să văd felul în care este preţuită familia mea în toate generaţiile. Am fost mişcat de simţul datorii şi patriotismului de care au dat dovadă oraşele Alba Iulia, Oradea şi Bucureşti, în sărbătorile lor dedicate coroanei.
Viaţa noastră publică lasă încă de dorit, dar sper să găsim puterea de a îndrepta lucrurile, vom avea o şansă în viitor doar dacă ne vom asuma propria noastră răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele. Felicit pe cei care au făcut ceva bun pentru ţara lor. Doresc tuturor românilor din ţară, din Basarabia şi din toate colţurile lumii Crăciun Fericit şi La mulţi ani.
Aşa să ne ajute Dumnezeu”.
Radio Basarabia Tânără 2012
Sursa: basarabia91.net
Autor: Klaudiu Kretzulescu

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita