O DACIE DIN 77 PE RUTA 66

Un brașovean stabilit în Statele Unite ale Americii conduce pe străzile din New York o bătrână Dacie 1300 adusă din România. Eduard Palaghiță este mândrul deținător al unicului automobil de acest model din America de Nord. Vara aceasta a fost o adevărată încercare pentru automobil pentru că proprietarul a pornit în marea aventură a vieții și a traversat Statele Unite pe ruta istorică numărul 66, din Chiago în Los Angeles.

Această Dacie din 1977 a fost cumpărată de la un colecționar de mașini de epocă din București și transportată în America pentru 3500 de dolari. Dacia lui Eduard și-a împlinit visul american datorită dragostei unui român față de automobile de epocă și țara sa. Mașina a devenit cunoscută printr-o fotografie a acesteia lângă podul Brooklyn și New Yorkul de noapte în spate. Fotografia a devenit virală și m-a interesat și pe mine.

Nu sunt un mare fan al Daciei, dar mi se ridică dispoziția când văd una prin locuri faimoase într-o țară ca Statele Unite. Fiind basarabean, nu cunosc acel concept de mașină a românului, pentru că în Republica Moldova mașinile sovietice sunt alea care circulă peste tot și sunt cunoscute ca fiind ale poporului.

Eduard Palaghiță a decis să parcurgă 4.000 de kilometri cu cea mai puternică legătură a lui cu țara natală ca să scrie istorie. Prima Dacie care a reușit să traverseze Statele Unite ale Americii este anume această Dacie frumoasă și isteață. E prima mașină românească ce a reușit să circule prin Illinois, New Mexico, Arizona, California ș.a.m.d.

Redacția Bunget a decis să povestească această istorie și să vă arate fotografiile făcute de Eduard în timpul călătoriei sale. Totodată, Redacția Bunget îl felicită pe Eduard Palaghiță cu această victorie a sa și așteaptă mai multe acțiuni de acest gen cu implicarea bătrânei muntence.

Text de: Cătălin CREȚU

Sursă: Dacia on Route 66

© BUNGET 2016

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita

The Bunget

Search This Blog