![]() |
Podul londonez în anii 1870 sau 1880. |
În anul 1962, echipa de ingineri, care avea grijă de starea tehnică a podurilor londoneze, a descoperit că unul dintre acestea era pe cale să se dărâme. Un pod de 130 de ani nu mai suporta traficul zilnic al miilor de automobile. În căutarea unei soluții optimale, unul dintre membrii consiliului orășenesc a propus vânzarea podului la licitație. Această idee tuturor li s-a părut prostească, fapt confirmat și de funcționar câțiva ani mai târziu. Cu toate acestea, din cauza lipsei altor idei, propunerea a fost susținută și s-au început căutările cumpărătorilor.
După cum se aștepta, nimic nu mergea bine. În martie 1968, cu câteva zile înaintea terminării licitației, autoritățile primise o mulțime de cereri, însă nicio propunere concretă nu apăruse încă. Ivan Lukin a continuat vânzarea și a decis să meargă la New York, unde a vorbit despre această situație într-o conferință de presă, sperând să-i intereseze pe antreprenorii americani. Și, cum s-a văzut mai târziu, decizia a fost bună.
![]() |
Demontare podului. 1968. © East News |
Robert McCulloch, un antreprenor din industria petrolieră a observat această vânzare într-un ziar. Dânsul a fondat recent un oraș pe malul estic al lacului Havasu din statul Arizona. Pământul cu petrol l-a primit gratuit din partea statului cu condiția de a dezvolta acea regiune.
Antreprenorul încerca de toate ca să atragă oamenii în orașul său, Lake Havasu City. Chiar și finanțase construcția uzinei de producție a drujbelor, dar nu a avut noroc. Foarte puțini oameni voiau să se mute într-un loc atât de fierbinte și uscat. După ce a dat de știrea cu podul, acesta s-a gândit să-l cumpere și să-l instaleze în Lake Havasu City pentru atragerea cumpărătorilor potențiali. McCulloch a numit această idee drept cea mai nebună din toate auzite vreodată. Dar deja în luna următoarea antreprenorul american se afla în capitala britanică, unde a semnat actul de cumpărare.
Costul contractului a fost de 2,5 milioane de dolari, iar alte 7 milioane au fost cheltuite pentru demontare, transportarea în Statele Unite și remontare. Întregul proces a durat până în anul 1971. Podul a fost asamblat în Lake Havasu City la fel cum era și în Londra, fiecare cărămidă fiind semnată.
![]() |
Montarea podului în Lake Havasu City. 1971. © East News |
Interesant e că în Arizona, podul nu unea niciun mal. Acesta a fost amplasat pe pământul dintre Lake Havasu City și Pittsburgh Point (peninsulă pe atunci). După instalarea podului au început lucrările de construcție a canalului care fusese numit Bridgewater. Astfel, Pittsburgh Point a devenit insulă, iar podul londonez a devenit singura cale de ajuns pe aceasta.
După ceremonia de inaugurare a podului, care făcuse ravagii prin mass media americană, numărul turiștilor crescuse semnificativ. Numărul oamenilor care doreau să cumpere terenuri în Lake Havasu City deasemenea a crescut. Podul rămâne a fi cel mai mare obiect de anticariat vândut vreodată. Podul londonez atrage anual zeci de mii de turiști în orașul lacului Havasu.
![]() |
Podul londonez în Lake Havasu City. 2014. © East News |
Text de: Cătălin CREȚU
Sursă: Go Lake Havasu
© BUNGET 2016
Comments
Post a Comment