1900 CREANCHE TYPE A VOITURETTE

Firma franțuzească Sté L. Créanche din Courbevoie, Seine, a construit prima mașină în anul 1899. De Dion cu patru cai putere și cu un singur cilindru a fost montat pe un subcadru și a condus roțile din spate printr-o curea de transmisie cu trei vitezi și cu un lanț dublu. Până în 1904, Céanche a oferit automobile cu motoare de la 8 până la 30 de cai putere. Unele erau și cu cardan. Cu toate acestea, producția a încetat în 1906.

Acest Créanche Voiturette remarcabil este considerat ca fiind unul dintre cei doi supraviețuitori ai mărcii, cel de-al doilea fiind un cvadriciclu în Anglia. Corpul acestuia a fost reconstruit în anul 1972 de atelierul Langenthal din Berna, Elveția. Fondat de Fritz Grogg în anul 1888 ca fiind constructor de transport cu tracțiune animală, Langenthal a progresat și s-a transformat în producător de caroserii de automobile.

Créanche-ul este datat ca fiind din 1900 de Veteran Car Club al Marii Britanii în anul 1973, certificat cu numărul 1324 și este eligibil pentru anualul London-to-Brighton Run și alte activități ale mașinilor veterane.

Am întâlnit acest exemplar la licitația RM Auctions din Paris (03/02/2016) unde niște oameni bogați au încercat să-și vândă mașinele scumpe altor oameni bogați. Créanche-ul dintr-o colecție privată elvețiană s-a vândut cu 50.400 de euro.

Text de: Cătălin CREȚU

Sursă: Cars of Paris, Redacția Bunget

© BUNGET 2016

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita

The Bunget

Search This Blog