Skip to main content

PROIECTUL SNOB: MEIN KAMPF


În Germania au început vânzările cărții Mein Kampf a lui Adolf Hitler. Aceasta este prima ediție a cărții de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pentru pregătirea acestei ediții ai cărții au lucrat mai mulți ani specialiști de la Institutul Istoriei Contemporane din Munchen. Autorii speră că munca lor va explica de unde s-a inspirat Hitler și că va demasca ”semiadevărul” redat în carte.

Autoritățile germane au menționat că nu susțin răspândirea textului cărții fără comentarii.

Mein Kampf (ro: Lupta mea) a fost scrisă de Adolf Alois Hitler (cancelar al Germaniei, apoi conducătorul suprem al Marelui Imperiu German) în anii 1920 pe când acesta era deținut în penitenciarul Landsberg. În această carte, Hitler și-a expus ideile, inclusiv cele referitoare la supremația rasială. În Republica Moldova această carte este recunoscută ca fiind extremistă și este interzisă. 

În Germania Mein Kampf a fost vândută în milioane de exemplare în perioada conducerii lui Hitler. Textul din Mein Kampf, în Germania nu a fost interzis niciodată.

În ultimele decenii, autoritățile Bavariei au fost împotriva publicării acestei cărți pentru că drepturile de autor nu le aparțin. Publicarea noii ediții este posibilă datorită expirării dreptului de autor după 70 de ani după moartea autorului în 1945.

Eu am citit primul volum și știu sigur ce nu-mi place și ce îmi place la regimul național-socialist. Eu am ales partea bună și partea rea pentru că pot și știu cum. Sunt de acord cu publicarea acestei cărți pentru că numai așa vom putea convinge cu argumente ferme publicul că acel regim este o nebunie. Crimele comise și recunoscute nu sunt destule pentru a crea întregul tablou.




Text de: Cătălin CREȚU

© BUNGET 2016

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita