Skip to main content

PROIECTUL SNOB: PARISUL SOLIDAR




Astăzi, 4 noiembrie, a avut loc un protest de solidaritate al diasporei cu cei ce încă mai luptă împotriva politrucilor din România. Românii din Paris s-au adunat în Piața Trocadero unde au scandat „Uniți salvăm toată România”, „Corupția ucide”, „Noi suntem poporul” și alte lozinci îndreptate spre clasa politică românească. S-au adunat români din toate colțurile României, fiind prezenți și reprezentanți din Republica Moldova sau Ucraina (Bucovina de Nord). 




Inițial, trebuia să fie un marș de la Ambasada României până la Piața Trocadero, dar primăria Parisului a decis să nu ne deplasăm prin oraș.

Protestul a început cu „Deșteaptă-te, române”, imn potrivit pentru situația de astăzi. Cetățenii s-au adunat și au discutat, scandat, fotografiat. Au fost și părinți cu copiii, și reporteri de la Radio France International și Digi 24. S-a filmat mult și s-au luat și interviuri de la organizatori. De la început era un deficit de steaguri, dar s-a rezolvat mai târziu, când le-au manifestanții pe-ale lor. Cică organizatorii au cerut de la Ambasadă, dar cei de acolo au spus că nu au de unde să umprumute.




După o oră de scandat, manifestanții au îngenuncheat și au tăcut un minut în memoria victimelor tragediei. Unii protestatari au și spus Tatăl Nostru, fără să țină cont de religia celorlalți participanți, dar e ok. Spre finalul protestelor s-au pus lumânări pe jos, în centrul semicercului, în formă de inimă. Din cauza vântului se cam stingeau luminile, dar am încercat să le păstrăm măcar puțin, adunându-ne în jurul ei. 

A fost frumos. Frumos numai pentru că s-au adunat românii pentru a fi solidari, pentru a arăta că le pasă, pentru a lupta pentru această cauză națională.




Text de: Cătălin CREȚU

RBT 2015

(c)


Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita