Skip to main content

ARCHITECTURE TIME: THE METROPOLIS OF TOMORROW




Pe parcursul anilor 20 și 30 ai secolului trecut, Statele Unite au fost martori a unei explozii de construcție a zgârie-norilor, drept cauză a avansării în tehnologia oțelului și a dorinței arhitecților de a construi ceva mai înalt decât mai înainte. În această tendință febrilă de a reface orașe întregi Hugh Ferriss (1889-1962) devine ”cel mai strălucit exponent al zgârie-norului american”.

Deși Ferriss era arhitect, acesta a decis să-și petreacă marea parte a carierei sale în calitate de delineator, artist care creează interpretări de modele pentru a crea o nouă concepție a planificării urbane. Ferriss a dezvoltat un stil unic pentru a descrie structurile monumentale care i-au oferit orașului său o ambianță extraterestră. Către mijlocul anilor 1920, dânsul era în mare cerere și a lucrat cu cei mai importanți arhitecți ai perioadei, influențând Lincoln Center, Rockefeller Center, New York Times Building și Chicago Tribune Tower printre altele. Lucrările sale continuă și astăzi să inspire arhitecți și planificatori urbani la fel de mult ca și artiști, producători de film, creatori de benzi desenate.

În 1929 popularitatea lui Ferriss l-a făcut să publice The Metropolis of Tomorrow, o colecție de schițe și idei despre arhitectura și planificările urbane ale viitorului. Noi am obținut recent copia lucrării sale care rămâne a fi rară. Descărcare și previzualizare gratuită: TMoT

The Metropolis of Tomorrow este divizată în trei secțiuni. Prima secțiune conține schițe ale clădirilor care au fost deja construite:



A doua secțiune Ferriss vorbește despre evoluția zgârie-norilor bazat pe trendurile contemporane în planificarea urbană. New York City și alte municipalități au stabilit recent legi cu privire la înălțimile și volumele zgârie-norilor.





Ferris prezintă modele urbane pentru viitor cum ar fi grădini pe acoperiș sau construcția bulevardelor largi chiar prin baza clădirilor înalte. Acesta deasemenea descrie pereții de sticlă ca model zgârie-nori, care astăzi sunt folosite în larg pentru construcția clădirilor futuristice.

În secțiunea a treia, Ferriss ține cont de toate aceste trenduri și avansări tehnologice pentru a crea propriul oraș al viitorului, caracterizat prin complexe de zgârie-nori pentru management urban, industriem și arte, plasate în locații strategice în zone regulate. În această secțiune vedem puterile artistice ale lui Ferriss:








Text de: Cătălin CREȚU
Sursă foto: ”The Metropolis of Tomorrow” de Hugh FERRISS

RBT 2015

(c)

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritat...

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita...

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii ...