ARCHITECTURE TIME: PHENIANUL ȘI MĂREȚIA LUI

Este interesant să privești tentativele comunismului de a minți lumea. Asta a funcționat mereu. În România se construia un București nemaipomenit cu Casa Presei, bulevarde largi și altele. În URSS, Polonia, RDG se făcea la fel. Măreția aceasta trebuia să arate lumii că socialismul este mai bun decât capitalismul. Lumea occidentală nu știa adevărul, iar acest lucru era favorabil. Construcția gigantelor structuri arhitecturale poate ascunde sărăcia.

În comunism acest lucru se face intenționat, deși ocupația respectivă este practicată și în țările occidentale, mai cu seamă Statele Unite.

Phenianul, capitala Republicii Democratice Populare Coreene, este și el frumos într-o oarecare măsură. Există structuri magnifice, progresive, dar și simple totodată. Modernismul socialist are miezul său, iar Coreea de Nord își creează propriul stil. Mie-mi place arhitecura Phenianului cu toate simbolurile socialismului și tiraniei regimului.

Arhitectura orașului creează o ambianță specifică doar privind fotografiile. Aș vrea să fac o excursie pe la Phenian. Pe bune. Cred că ar fi foarte fain. Și nu m-aș duce doar pentru o poză pe avatar cu statuia Kimilor.

Culorile sunt uneori exagerate, însă e plăcută structura. Prin oraș găsești multe blocuri înalte, nelocuite în realitate, care creează senzația că te afli într-un megapolis modern. Pe mine mă face să mă simt mai bine privind aceste structuri.

Phenianul are și idei inovatoare, care pune în practică o viziune nouă asupra structurii metropolei viitorului. Un zgârâie-nori în formă de piramidă creată din trei triunghiuri sau ceva de genul. Frumos.

Mai sunt multe chestii faine acolo. Take a look:

Text de: Cătălin Crețu
Surse: Oliver Wainwright și KCNA (Agenția Centrală Coreeană de Știri)

RBT 2015

(c)

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita

The Bunget

Search This Blog