Skip to main content

PROIECTUL SNOB: VILA IMPRIMATĂ DIN CHINA



O vilă cu etaj a fost imprimată în China timp de 3 ore cu ajutorul unei imprimante 3D.

Imprimarea 3D micşorează semnificativ preţul unui metru pătrat într-o astfel de casă. Preţul ei ajunge până la 560 de dolari. ZhuoDa Group, compania care construit această vilă, s-a ocupat de construcţia 3D a caselor în întreaga Republică Populară Chineză.

"Vila din imprimanta 3D" a fost construită din diferite detalii care se fac la fabrică în întregime, inclusiv designul interior, cablurile, ţevile, mobila et caetera. De facto, casa este gata 90 la sută atunci când detaliile sunt aduse pe şantier. 

Fragmentele casei sunt imprimate dintr-un conţinut anumit, care este ţinut în taină. Mai mult decât atât, casa este foarte bine izolată termic. În ea nu este cald vara sau frig iarna.

Se cunoaşte că în acest conţinut se găsesc materiale primite din resturile industriale şi agricole. Anume din acest motiv fragmentele gata nu conţin substanţe dăunătoare. Casa imprimată poate ţine piept unui cutremur de 9 grade şi nu se teme de apă sau foc.

Clientul poate comanda o casă ai cărei pereţi au texturi diferite ce creează senzaţia unei construcţii din marmură, granit, lemn sau altele.

După ce fragmentele sunt gata, acestea sunt asamblate de către un grup de muncitori, astfel costul construcţiei este mult mai mic decât la o casă simplă.

Este foarte fain să vezi astfel de progres într-o ţară în curs de dezvoltare, dar mai bine ar fi dacă această tehnologie ar fi fost folosită undeva în Europa. Astfel ar fi fost foarte simplu şi ieftin să construieşti o şcoală undeva prin satele din România sau Republica Moldova şi să investeşti marea parte din bani în educaţia propriu-zisă. 

Astfel de case ar fi potrivite prin Africa unde e cam dificilă situaţia cu locuinţele. Asta ar rezolva o problemă gravă actuală în întreaga lume.



Text de: Cătălin Creţu

RBT  (c)

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritat...

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita...

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii ...