Skip to main content

CA UN VÂRCOLAC



Ca un vârcolac nebunatic
fac experimente 
ce se lasă peste pagini
ale mele pergamente
şi cu vise
şi cu zâmbet
şi cu gând nebun se lasă
peste versuri 
rânduri vetuste
peste lanuri de cuvinte
peste a mea casă.
Indezirabile momente
sunt din ce în ce mai întâlnite
mai unite
mai frecvente 
în pofida faptului că m-am săturat
de alergat
pe acest drum cimentat 
cu valori spirituale
ineficiente.
Prin păduri rătăcesc ca un ţigan cerşind 
pace
şi răbdare
căutând un loc mai sigur
mai liniştit
vreau în Împărăţia Soarelui Răsare.
Zadarnic pictez cuvinte
căci se spulberă şi ele
de către vântul nemilos ce stă să pară
că mă apără de stele
iar pădurile întunecate
luminează câte-o dată
chemând al meu ego
lovind pecetea înegurată.

Florile timpului stau să piară
şi culorile se pierd în lumină
şi mireasma se pierde-n vânt
şi iară
încep ale mele experimente
a mea vrăjeală
ca să mă transform într-un om mai de seamă.

Iarăşi primăvara naşte frunza-n palmă.

Ca un vârcolac nebunatic
scotocesc prin întuneric dintr-un lan plin de iele
cât de prost 
cât de apatic
pot fi eu
şi versul vieţii mele.


Text de: Cătălin Creţu
Artă de: ArseniXC アルス [http://arsenixc.deviantart.com]

RBT 2015 ©

Comments

Popular posts from this blog

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună!  — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) /  Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita