Ca un vârcolac nebunatic
fac experimente
ce se lasă peste pagini
ale mele pergamente
şi cu vise
şi cu zâmbet
şi cu gând nebun se lasă
peste versuri
rânduri vetuste
peste lanuri de cuvinte
peste a mea casă.
Indezirabile momente
sunt din ce în ce mai întâlnite
mai unite
mai frecvente
în pofida faptului că m-am săturat
de alergat
pe acest drum cimentat
cu valori spirituale
ineficiente.
Prin păduri rătăcesc ca un ţigan cerşind
pace
şi răbdare
căutând un loc mai sigur
mai liniştit
vreau în Împărăţia Soarelui Răsare.
Zadarnic pictez cuvinte
căci se spulberă şi ele
de către vântul nemilos ce stă să pară
că mă apără de stele
iar pădurile întunecate
luminează câte-o dată
chemând al meu ego
lovind pecetea înegurată.
Florile timpului stau să piară
şi culorile se pierd în lumină
şi mireasma se pierde-n vânt
şi iară
încep ale mele experimente
a mea vrăjeală
ca să mă transform într-un om mai de seamă.
Iarăşi primăvara naşte frunza-n palmă.
Ca un vârcolac nebunatic
scotocesc prin întuneric dintr-un lan plin de iele
cât de prost
cât de apatic
pot fi eu
şi versul vieţii mele.
Text de: Cătălin Creţu
Artă de: ArseniXC アルス [http://arsenixc.deviantart.com]
RBT 2015 ©
Comments
Post a Comment