AVANTAJELE UNEI EVENTUALE UNIRI ALE ŢĂRILOR ROMÂNE

Mai priveam şi eu pe net ce se mai întâmplă prin ţările astea, când la un moment dat am găsit o mulţime de articole în care se descriu avantajele unirii Republicii Moldova cu România. Aceste articole prezintă nişte calcule referitoare la PIB-ul "noii" Românii şi schimbarile acestea; la fel şi alte plusuri care ar putea fi benefice pentru viitorul acestui popor. Eu, fiind un adolescent extrem de plictisit în acest oraş infernal (Bălţi), am decis să public şi eu unele avantaje pentru care, dupa parerea mea, chiar ar trebui înfăptuită unirea.

În primul rând aş vrea să menţionez că România deja e membru UE şi probabil că anume acest lucru este acum cel mai important pentru noi, cu ajutorul căruia ne vom putea continua drumul spre un viitor prosper în rândul civilizaţiei europene contemporane fără a spulbera multe speranţe ale acestui popor chinuit.

România va avea un plus de aproximativ 3.5 milioane de locuitori, o creştere a PIB-ului cu 5,5 miliarde euro, o creştere a lungimii căilor ferate cu 10% în cazul în care Rep.Moldova are 1.190 km, iar România 11.300, însă nu prea se aşteaptă ca ele sa funcţioneze corespunzător fiindcă după cum se ştie,astăzi, în Rep. Moldova şi în România căile ferate funcţionează foarte prost. Suprafaţa agricolă va creşte cu 1.7 mil.ha., adică cu 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a României de 13 mil. ha.

Totuşi, cred că spiritul naţional care va domina asupra acestor două ţări rătăcite este mult mai important decât toate aceste calcule, însă noi supravieţuim în secolul XXI, deci, trebuie să ne gândim mai mult la evitarea decăderii acestui popor sub jugul sărăciei şi prostiei native a naţiunii române.

Analizele prezentate au fost făcute de Ziarul Financiar (www.zf.ro).

Autor: Klaudiu Kretzulescu

RBT-2013

Comments

PROIECTUL SNOB: O LECȚIE DE LIMBĂ ȚIGĂNEASCĂ

Țigani căldărari lângă șatră. — Să trăiți! — Să trăiți! — Te aves bahtalo! (unui bărbat) / Te aves bahtali (unei femei) / Te aves bahtale! (mai multor indivizi) - („Să fii fericit, norocos!”) — Te aves i tu! („Să fii și tu!”) — Noapte bună! — Noapte bună! — Mai lași ă riat! — Pe sastimaste! („Să fii sănătos!”) — Mulțumesc! — Să fii sănătos! — Nais tucă! (unui om) / Nais tumengă! (mai multor oameni) — Pe sastimaste! — Cu te cheamă? — Mă cheamă Murșa / Patrina. — Sar bușios? — Me bușuiuvav Murșa / bușiov Patrina. — De unde ești? — Sunt din Chișinău. — Katar san? — Andai Kișinev sîm. — De-al cui? — Eu sunt fiul lui Iono / fiica lui Iono. — Kasko/kaski san? — Me sîm le Ionosko șeav / Ionoski șei. — Din ce neam eși tu? — Din neamul dukoni. — Anda ce vița san? — Andal dukoni. — Câți ani ai? — Douăzeci. — Sodengo san? (unui bărbat) / Sodenghi san? (unei femei) — Bișăngo. (bărbatul) / Bișănghi. (femeia) — Ești însurat / măritată? — Nu,

ARHITECTURA STALINISTĂ

Muzeul literaturii din Baku, Azerbaidjan. 1939 Arhitectura stalinistă a fost un curent apărut în URSS la mijlocul anilor 1930 și care a apus la mijlocul anilor 1950, fiind specific ambițiilor totalitare ale lui Iosif Stalin. Această arhitectură a îmbinat câteva stiluri, unite prin caractere comune, care deosebeau arhitectura stalinistă de celelalte curente arhitecturale din URSS (constructivismul, raționalismul) și din afară (preponderent modernismul). Rolul acesteia era monumentalismul clasic, care îmbina elemente din empire, eclicticism și art déco. După cel de-Al Doilea Război Mondial arhitectura stalinistă s-a extins, astfel, pătrunzând și în țările comuniste europene, Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană. Exemplare minunate ale acestui stil în Europa putem găsi în republicile ex-sovietice, Polonia și România. Această arhitectură este prețuită de mulți iubitori de artă, slăvită de neo-naziștii și comuniștii ruși, dar și urâtă de susținătorii

ARHITECTURA FASCISTĂ ROMÂNĂ

Hala Națiunilor, București. 1938 Arhitectura fascistă în România a fost o arhitectură asemănătoare cu cea italiană, care făcea propagandă regalistă și care reprezenta progresul țării prin formele sale ultra-moderne și străine pentru România de atunci. Arhitectura fascistă a apărut în România în planul de sistematizare a capitalei din 1935. Construcțiile trebuiau să fie impunătoare, iar regalitatea să aibă o însemnătate mai mare în acest domeniu. Eu am găsit câteva clădiri care sunt niște exemple de arhitectură fascistă inspirată de la italieni sau germani. 1936 Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor. Primul exemplar este Gara Regală București-Băneasa. În anul 1935 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capita

The Bunget

Search This Blog