Skip to main content

BISERICI ȘI TEMPLE CU FUNCȚII DIFERITE



În URSS, bisericile îndeplineau alte funcții, mai utilitare. În ele se organizau locuințe comunale, uzine, săli sportive, se păstrau opere de artă și cartofi. Redacția Bunget a adunat câteva exemple de astfel de transformări.


Biserica Sfântului Serafim Sarovskii și Sfintei Ana


© retromap.ru

Pe vremea sovietică: columbarium
În zilele noastre: biserica funcționează 


Unul dintre cele mai uimitoare exemple este acest templu de la începutul secolului al XX-lea de pe teritoriul cimitirului Donului din Moscova. În anii 1920 a fost trasnformat în crematoriu, iar proiectul modernizării l-a realizat arhitectul constructivist D.P. Osipov. Acesta a decis ca volumul clădirii să rămână același, iar în locul clopotniței să fie construit un paralelipiped de beton. Crematoriul, primul din URSS, a fost deschis în anul 1927

În anii 1990, templul a fost retrocedat credincioșilor. Turnul dreptunghiular al crematoriului a fost înlocuit cu o cupolă piramidală cu o cruce-n vârf. Fațada a devenit roz. Construcția refăcută de azi nu mai seamănă nici cu proiectul inițial, nici cu cel a lui Osipov. E o altă clădire urâtă unde au loc tot felul de ceremonii. Este foarte înfricoșător, pentru că alături de biserică s-a păstrat columbariul.


Biserica Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni

© geocaching.su

Pe vremea sovietică: oficiile muncitorilor companiei „Soiuzmultfilm” („Союзмультфильм”)
În zilele noaste: studiolul se prrgătește să se mute


Încă o transformare neobișnuită a suferit biserica aceasta, construită în secolul al XVI-lea. Începând cu anul 1929 se încerca închiderea bisericii, iar în anul 1936 templul a fost închis și a fost reprofilat pentru chestiuni utilitare. În același an, clădirea a servit drept sediu pentru Muzeul Central Antireligios din Moscova: pentru aceasta s-a construit o clădire cu 5 etaje ca fiind anexă. Clădirea practic ascunde biserica. Doar partea de vest și-a păstrat forma inițială. În anul 1946, clădirea a fost dată studioului de multiplicare „Soiuzmultfilm”, unde pe parcursul multor ani creau capodopere I. Norstein, F. Hitruk și alții.


Moscheea istorică din Moscova

© manar.ru

Pe vremea sovietică: comisariat militar
În zilele noastre: moscheea funcționează din 1993


Inițial, primul dușman al statului sovietic a fost Biserica Ortodoxă Rusă, dar pe la mijlocul anilor 1920, comuniștii au năvălit și asupra islamului. În ani 1920-1930 au fost închise o mulțime de moschei. În Bașkiria avea loc Bairamul comsomolist: propagandă antireligioasă. Cea mai veche moschee din Moscova, construită în anul 1823, a rezistat până în anul 1937, când a fost împușcat imamul. În anul 1939 a fost distrus minaretul. 


Templul buddhist din Sankt-Petersburg

© Игорь Стомахим/PhotoXPress

Pe vremea sovietică: stație radio și laborator zoologic
În zilele noastre: în anul 1991 a fost întors credincioșilor


Templul buddhist din nordul orașului Sankt-Petersburg este interesant prin faptul că a fost primul construit înafara regiunilor tradiționale buddhiste. Pentru construcția lui s-a format un comitet de specialiști în cultura orientală. Acesta a fost unul dintre cele mai scumpe temple din acea perioadă din Europa. În perioada sovietică, templul fusese închis de două ori: în anii 1930 a fost transformat în sală sportivă, care a fost înlocuită de stația radio, care a existat până în anul 1960.



Sinagoga corală din Samara


© samaru-ru.livejournal.com

Pe vremea sovietică: fabrică de panificație
În zilele noastre: clădirea este abandonată


Clădirea neobișnuită în stil pseudobritanic a fost construită în orașul Samara în anul 1908 de arhitectul local Salman Wolfovici Kleinerman. Clădirea a servit drept templu doar 20 de ani. În anul 1928 sinagoga a fost închisă, iar clădirea a fost transmisă Casei Culturii. În același an a fost transformată în Fabrica de panificație n.8. În anul 1994 sinagoga a fost retrocedată obștinei iudaice din Samara pentru restaurare. Din cauza birocrației și conflictului dintre stat și obștină, clădirea de 20 de ani tot degradează.







Text de: Cătălin CREȚU


© BUNGET 2016


Comments